Romania face, in acest an, varsta majoratului. Si probabil ca nu a fost perioada istorica in care oamenii sa fie mai chinuiti de criza pubertatii decat timpul scurs de la evenimentele din decembrie 1989 pana astazi.
La varsta majoratului, Romania are aceleasi probleme ca si in primii ani de viata postrevolutionari. Caci majoratul este, nu-i asa, varsta marilor intrebari. Umblam si astazi, ca si atunci, sa aflam ce ni s-a intamplat in comunism si cine a tras in noi in timpul Revolutiei? Care a fost mobilul crimelor din decembrie 1989 sau al celor din timpul primului an de regim Iliescu? Cine a pus mana pe banii comunistilor, cine s-a infruptat din conturile Securitatii, cine a manipulat pe cine in marile privatizari? Care sunt marii profitori ai violentelor care au pus capat (oare) sistemului totalitar? Prin urmare - cine a invins la Revolutie?
Aceste intrebari curg ca ploaia acida peste societatea civila, lasand urme devastatoare, pe masura ce trece vremea. Intre timp, populatia Romaniei a pierdut 2 milioane de oameni si ameninta sa scada, pana la mijlocul secolului, la 15 milioane. Nu e de mirare. Traim al 18-lea an de spor demografic negativ. Au fost facute milioane de avorturi. Si cel putin 2 milioane de romani activi au parasit tara cu acte in regula, pentru a emigra. Optimistii spun ca, dupa ce-si vor rotunji conturile, se vor intoarce in tara. Iluzii! Cei mai multi dintre ei si-au luat carnetul de rezident, se integreaza in tarile adoptive, participa la viata politica de acolo, ba chiar se aleg in organele locale si se pregatesc sa faca politica la nivel inalt la urmatoarele alegeri generale. Din motive bine stiute, economia romaneasca este, in continuare, o gaura neagra care vampirizeaza energiile populatiei active, fara a lasa nimic in loc, decat o oboseala mortala. Managementul este prost, abuziv, tratandu-i pe oameni ceva mai rau decat sunt
