Dosarul "Gradina Bordei" a atras atentia asupra conservarii naturii in orase. Exista o mobilizare in aceasta privinta, care nu trebuie sa se relaxeze. Dar problema e mai generala.
Romanii parcurg acum Europa, in toate sensurile. Multi au ales sa traiasca aiurea, desi o astfel de decizie nu se ia niciodata cu inima usoara. Intorcandu-se in tara sau nu, calatorind, ei au putut sa vada cum arata continentul nostru in cea mai mare parte a lui. Nu trebuie sa cadem in idealizare. Cu notabile exceptii, constatam nu numai eleganta si buna randuiala a oraselor, dar si modul cum este ingrijit mediul ambiant. Natura europeana este, mai mult sau mai putin, tratata ca un parc. Nu numai locurile de agrement public fac obiectul unei ingrijiri minutioase. Vedeti cum sunt ingrijite padurile, cum sunt tratate cursurile raurilor etc. Desigur, nimeni nu e total la adapost de catastrofe naturale, inundatii, cresteri ale apelor marii etc. Dar "Vechea Europa" nu se lasa prada insalbaticirii.
La noi, multe au fost facute pe dos. E drept ca inundatiile catastrofale din 1970 si 1975 au fost urmate de importante lucrari de hidroamelioratie. Dar cate greseli s-au putut face! Poate cea mai flagranta dintre ele a fost distrugerea paradisului de ape din intreaga vale a Dunarii. "Redarea" catre agricultura a Insulei Mari a Brailei este exemplul cel mai grotesc. Distrugerea stufului din Delta pentru paguboasa productie de celuloza este un altul. Despaduririle sunt o ticalosie in mai multe acte din care numai primul s-a consumat in "epoca de aur". Restul continua in postcomunism, cu voiosie.
Acum, neglijenta oamenilor se insumeaza cu consecintele schimbarilor climatice. Rezultatul – cele 3 D: Desertificare (vezi sudul Olteniei, dar si aiurea), Despadurire (peste tot, dar mai ales in Harghita), Deseuri (aproape nici o politica de tratare a resturilor menajere si industriale). Pes
