Arderea controlată a unor terenuri agricole se poate face cu acord special din partea Gărzii de Mediu şi cu aviz de lucru cu focul, eliberat de către Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă Arderea controlată a unor terenuri agricole se poate face cu acord special din partea Gărzii de Mediu şi cu aviz de lucru cu focul, eliberat de către Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă

Pârjolirea ogoarelor după strângerea recoltei a devenit un obicei împământenit al ţăranului român. În cele mai multe cazuri nu există nicio autorizaţie, deşi legea prevede clar acest lucru. Accidentul petrecut vineri pe Autostrada Soarelui, în care o persoană şi-a pierdut viaţa, iar alte şapte au fost grav rănite, a arătat care pot fi consecinţele incendierii nesăbuite a miriştilor. În loc să prevină astfel de tragedii, autorităţile se complac pasându-şi responsabilitatea. "Garda de Mediu Călăraşi s-a sesizat încă de pe 3-4 iulie referitor la incendierile ilegale. Am dat încă de atunci amenzi! Şi îi tot amendăm pe incendiatori de 10 ani încoace", spune comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu Călăraşi, Gheorghe Ganea. Numai că incendiatorii poartă GNM prin instanţe, până când scapă. "Ni se cere să facem dovada vinovăţiei respectivilor proprietari şi asta este destul de greu", spune Gheorghe Ganea. Practic, toţi proprietarii care recurg la aceasta metodă, mult mai ieftină decât strângerea şi balotarea paielor rămase, trebuie să se conformeze mai multor măsuri: să ia autorizaţie de la Garda de Mediu, de la Pompieri, de la autorităţile locale, să tragă brazde la marginea terenurilor care urmează a fi incendiate, pentru a nu se extinde focul. "Vin să solicite aceste aprobări, spunând că au rozătoare pe terenurile respective, că există vreo ciupercă sau păioasele suferă de diverse boli şi singura soluţie de decontaminare este să le ardă", precizează comisarul GNM pe Călăraşi. Sâmbătă, inspecto