Mulţi investitori pleacă din start greşit la drum, considerând că orice afacere ce merge bine poate fi şi francizată Franciza a reuşit şi în România să creeze o modă în afaceri, Mulţi investitori pleacă din start greşit la drum, considerând că orice afacere ce merge bine poate fi şi francizată Franciza a reuşit şi în România să creeze o modă în afaceri, graţie câtorva exemple de succes. Însă acest fapt a indus multora şi iluzia că, prin definiţie, francizarea unei afaceri poate fi un business profitabil. Practica demonstrează că franciza poate avea un eşec la fel de răsunător, ca şi succesul, dacă proprietarul se pripeşte să-şi dea afacerea încă "necoaptă" pe mâinile oricui. Chiar dacă nu există estimări oficiale privind gradul de eşec în franciză, una din patru afaceri "la cheie" nu înregistrează succesul dorit. Motivul? Cel mai des întâlnit este acela că francizorul pleacă din start greşit la drum. Afacerile francizate prematur, sortite eşecului "Nu orice afacere care funcţionează bine poate fi francizată", a declarat, pentru "Adevărul", Eugen Driga, directorul firmei de consultanţă şi brokeraj în francize, Imo Franchise Consulting. Elena Zoltăreanu, account manager la Observatorul Francizei România, consideră, totodată, că românii încalcă unul dintre principiile de bază ale sistemului de franciză.

"Una dintre condiţiile esenţiale este existenţa unei unităţi-pilot, care să funcţioneze de cel puţin doi ani. La ora actuală, am întâlnit în România afaceri care se francizează la numai şase luni de la înfiinţare", a declarat, pentru "Adevărul", Zoltăreanu. Potrivit acesteia, un alt obstacol major este finanţarea, "multe bănci refuzând să finanţeze o astfel de afacere, sub pretextul că este vorba, de fapt, despre un start-up în cadrul businessului respectiv". Un alt risc constă în selectarea incorectă a potenţialilor francizaţi. "În primele zile ale unei franc