Potrivit unui articol cu titlul "Un trecut care nu trece", publicat de editia online a cotidianului "Le Monde", Romania si Bulgaria fac parte dintre statele est-europene care nu reusesc sa incheie cele mai dureroase capitole ale istoriei, cum ar fi colaborarea cu fosta politie politica.
"Daca romanii au reactionat foarte rapid la caderea Zidului Berlinului, condamnand imediat cuplul Ceausescu, problema arhivelor a ramas mult timp problematica in cele doua tari", comenteaza "Le Monde". Romanii si bulgarii nu au pus in practica decat foarte putin din legea lustratiei pana in prezent.
In Bulgaria, o lege a lustratiei a fost adoptata in 1992, in timp ce in Romania presedintele Traian Basescu s-a angajat doar sa promoveze un astfel de text, dupa reconfirmarea sa la conducerea tarii, in urma referendumului din 19 mai, comenteaza cotidianul francez.
Arhivele au fost desecretizate cu adevarat in 2006, inaintea aderarii acestor tari la Uniunea Europeana. "Romania nu ar fi putut adera la Uniunea Europeana fara a desecretiza arhivele Securitatii", declara presedintele roman in august 2006, cu ocazia primei sale vizite la Consiliul national pentru studierea arhivelor securitatii.
In Ungaria, o prima lege a lustratiei a fost adoptata in 1994, fara masuri constrangatoare: colaboratorii trebuiau sa demisioneze, in caz contrar, trecutul lor urma sa fie publicat. "Le Monde" mai remarca situatia din Polonia, unde in aprilie 1989, acordurile mesei rotunde, negociate de opozitia democrata, initiaza o politica de reconciliere nationala, al carui obiectiv este acela de a mentine o societate afectata de 45 de ani de totalitarism.
In 1992, ministrul de Interne, Antoni Macierew, prezinta in Parlament o lista cu numele unor presupusi agenti, pentru a destabiliza puterea. @N_
