Ne intrebam daca raportul comisiei prezidentiale privind situatia din invatamint poate deveni mai mult decit un instrument de confruntare politica. Data fiind conjunctura de fata, cel putin pina la alegeri, raspunsul este nu. In lupta dintre palate, o noua miza este acum Educatia. Situatia critica din acest domeniu, al carui minister a fost controlat in primul guvern Tariceanu de catre democrati, iar in cel de-al doilea de catre liberali, constituie pentru presedintele Traian Basescu un argument serios atunci cind acuza incompetenta ce domneste peste Palatul Victoria. Reforma educatiei si a cercetarii a devenit, imediat dupa reconfirmarea presedintelui prin referendum, stindardul programului politic al lui Traian Basescu, asa cum a fost, anterior, reforma din justitie. Raportul comisiei prezidentiale pentru analiza politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, facut public la finele saptaminii trecute si care va fi dezbatut miine, public, la Cotroceni, este "declaratia de principii" in masura sa ii legitimeze presedintelui demersul. Si, dincolo de disputa politica, demersul sau este cit se poate de legitim. Toate guvernele au considerat domeniul Educatiei o prioritate nationala, dar, dincolo de declaratii, nu a mai fost nimic semnificativ. Au fost ministri incompetenti, masuri ce nu se intemeiau pe nici o expertiza, schimbari de-a valma care nu aveau decit sa zapaceasca sistemul, fara sa schimbe esential nimic. Traian Basescu reia sloganul golit de sens "Educatia - prioritate nationala", incercind sa ii dea un continut. Iar la baza acestei initiative sta tocmai acest raport. Problema care se pune este in ce masura demersul presedintelui va avea o finalitate.
Constituita in preajma aderarii la UE, mai precis in noiembrie 2006, comisia prezidentiala pentru analiza politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, in frunte cu fostul ministru Mircea Miclea,
