Ultimul Eurobarometru prezentat ieri a ajuns la concluzia că populaţia României manifestă o frustrare generalizată faţă de calitatea vieţii, pensii şi nivelul de sănătate, la jumătate de an după aderarea la UE. De altfel, încrederea românilor în instituţiile statului, mai exact în Parlament şi în Guvern, este în scădere accentuată, în timp ce încrederea în UE se menţine ridicată. Sondajul, realizat în perioada 10 aprilie - 8 mai, pe un eşantion de 1.019 persoane, arată modificările de percepţie suferite de români după aderarea ţării la UE.

Astfel, încrederea în UE s-a menţinut la acelaşi nivel (65%), dar persoanele cu resurse reduse şi educaţie elementară, cum ar fi spre exemplu muncitorii necalificaţi, sunt mai puţin încrezătoare decât anul trecut, în schimb gradul de încredere a crescut în rândul celor cu educaţie superioară, care au un mai mare acces la informaţii şi mai multe resurse (bani, situaţie, educaţie). Autorul sondajului, sociologul Dumitru Sandu, susţine că această diferenţiere prefigurează „tabloul perdanţilor şi câştigătorilor din noua tranziţie de integrare europeană”. El a explicat că oamenii simpli sunt sociologi foarte buni, iar această tendinţă de scădere a încrederii în UE se explică atât prin lipsa de informaţii, cât şi prin raportarea resurselor proprii la şansele de reuşită, în condiţiile în care UE este asimilată ideii de competitivitate.

Sandu a mai subliniat că gradul de frustrare a românilor este determinat mai ales şi de opinia privind serviciile sociale şi infrastructura, care sunt comparate cu standardele europene. Majoritatea românilor consideră că sistemul de educaţie, situaţia mediului, transportul public, economia ţării, şomajul, situaţia asistenţei sociale, costurile energiei, costurile de trai, asigurarea pensiilor, calitatea vieţii, sistemul de sănătate din România sunt deficitare faţă de media din restul UE. Numa