Parlamentarii au organizat de la investire nu mai puţin de zece comisii speciale de anchetă. Printre altele, deputaţii şi senatorii aleşi în 2004, au urmărit clarificarea legalităţii interceptărilor telefonice realizate de serviciile secrete sau chiar retrocedarea Castelului Bran.
Deşi s-a lucrat într-un ritm susţinut, doar jumătate din aceste comisii au ajuns la o concluzie, unele abandonând subiectele pe care le anchetau după mai multe luni de şedinţe. Altele încă mai dezbat. Cum ar fi Comisia parlamentară pentru aflarea adevărului despre conturile lui Nicolae Ceauşescu. Aceasta a fost înfiinţată în octombrie 2005 şi după aproape doi ani de discuţii, studii şi anchete nu au aflat ce s-a întâmplat cu aceste conturi. În ceea ce priveşte legalitatea interceptărilor telefonice realizate de către serviciile secrete s-a luat doar o pauză, până în toamnă, pentru că cei 15 parlamentari nu au reuşit încă să întocmească un raport pe marginea subiectului dezbătut.
Gripa aviară a făcut obiectul unei alte comisii parlamentare de anchetă. Aceasta a fost înfiinţată în plin scandal, în iunie anul trecut, şi şi-a încheiat activitatea la fel de rapid, după numai o lună de dezbateri şi analize asupra costurilor pe care le-a implicat flagelul păsărilor şi pagubelor virusului gripei aviare. Concluziile acestei comisii nu au fost prezentate niciodată, probabil pentru că s-a considerat că populaţia nu mai vrea să îşi aducă aminte de spaimele prin care a trecut.
Comisia care a studiat retrocedarea Castelului Bran a ajuns la concluzia că aceasta s-a făcut ilegal. Totuşi, Castelul Bran nu se întoarce la statul român, iar noul său proprietar vrea să îl vândă pentru 135 de milioane de dolari şi nu cu 60, cât a fost prima ofertă făcută autorităţilor. O sumă frumoasă făcută cadou de statul român.
Doar comisia parlamentară a avut succes - cea pentru suspendarea preşedi
