Nivelul de educaţie a conaţionalilor care aleg să muncească în străinătate este în continuă creştere, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, arată un studiu prezentat Nivelul de educaţie a conaţionalilor care aleg să muncească în străinătate este în continuă creştere, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, arată un studiu prezentat ieri de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC). Astfel, un procentaj de 40% din cei care pleacă la muncă în străinătate sunt persoane tinere, necăsătorite şi cu un nivel de educaţie ridicat. Mulţi dintre aceştia sunt studenţi sau muncesc în România, având salarii peste medie. În opinia reprezentantului ANBCC, Dorian Filote, aceasta este o schimbare semnificativă faţă de perioada 1989-2005. Înainte plecau la muncă în străinătate românii cu un grad de educaţie scăzut, de vârstă mai înaintată, cu un venit mic în ţară şi care doreau să-şi asigure un trai mai bun cu banii câştigaţi în străinătate. Chiar dacă Italia şi Spania au rămas ţările favorite, pe locul trei se situează acum Marea Britanie, unde doresc să plece 18% din românii migranţi. Peste 40% din tinerii între 23 şi 30 de ani preferă Marea Britanie, în timp ce în Italia şi Spania se duc românii cu vârste apropiate de 50 de ani şi cu calificări inferioare. În ceea ce priveşte regiunile din care pleacă cei mai mulţi români, studiul arată că din majoritatea moldovenilor se îndreaptă către Italia, un procentaj de 18,5%, din Muntenia pleacă în Spania. Transilvănenii preferă Marea Britanie. Studiul "Cu bine, din Europa!" despre migraţia forţei de muncă româneşti în UE a fost realizat în perioada martie-aprilie 2007 de către ANBCC. Eşantionul folosit a fost de 715 persoane.