Cotatia euro si-a imbunatatit usor recordul intra-day fata de dolar, atingand un maxim la 1,3784. Dolarul a ramas sub presiune, atat fat de euro, cat si fata de lira sterlina, dar nu fata de yenul japonez. Motiv pentru care bursele americane au crescut.
Asa cum am scris in precedentul Gong Bursier, valul de ordine de vazare, care s-a manifestat atat pe pietele de capital cat si asupra dolarului, s-a datorat in special anuntului facut marti de Standard & Poors. Agentia a anuntat ca ar putea reduce rating-ul unei serii de bond-uri emise pentru finantarea activitatii din piata imobiliara, bonduri care au ca garantii ipoteci din piata sub-prime. Si Moody’s a venit apoi cu un anunt asemanator.
Insa, in sesiunea de miercuri, parerile s-au impartit. Trader-ii din piata Forex au lasat dolarul “jos” fata de euro si lira sterlina pe motiv ca problemele din piata imobiliara ar putea greva cresterea economica, in timp ce trader-ii din piata de capital s-au dovedit a fi mai optimisti.
Acestia au preferat sa uite, cel putin pentru moment, de aceste riscuri si au trimis preponderent ordine de cumparare.
Nu intamplator insa. Dolarul nu s-a depreciat fata de yenul japonez, un aspect extrem de important.
Sunt binecunoscute strategiile carry-trades. Prin acestea, investitorii se imprumuta intr-o moneda cu dobanda mica, de exemplu yenul japonez, urmand apoi sa o vanda in favoarea unei alte monede, care poarta o dobanda mai mare, castigul fiind proportional cu diferenta de dobanzi.
Sigur ca aceste strategii poarta un risc. Acela al cursului valutar si al reducerii diferentialului de dobanda. In perioadele “de furtuna” din pietele financiare, riscul asociat acestor strategii creste si investitorii “dau iama” sa isi inchida pozitiile.
Fapt care nu s-a mai intamplat in sesiunea de miercuri: yenul japonez a sca