După primirea la CNSAS a peste 1,5 milioane de dosare, nomenclaturiştii PCR, torţionarii şi capii Securităţii rămân ascunşi între dosare clasificate, motivele indicate de CNSAS variind de la birocraţie la conspiraţia celor care, din agenţi ai represiunii comuniste, au ajuns oamenii importanţi de azi. După primirea la CNSAS a peste un milion şi jumătate de dosare şi la un an de la hotărârea CSAT prin care serviciile au fost obligate să predea toată arhiva Securităţii, dosarele cu miză - cele de siguranţă naţională şi cele de cadre ale liderilor PCR şi ai Securităţii - rămân inaccesibile cercetării, iar cei responsabili de represiuni sunt în continuare necunoscuţi. Iată cam ce categorii scapă în prezent de procesul deconspirării şi care sunt cauzele acestui fenomen.

PSD se opune deconspirării liderilor şi membrilor PCR Cele mai importante dosare pe care membrii Colegiului le aşteaptă sunt cele de cadre ale liderilor PCR şi ai fostei Securităţi, de la cel mai neimportant ofiţer până la temutul Alexandru Drăghici, şeful Securităţii într-una din perioadele maxime de represiune. Aceste dosare se află la Ministerul de Interne şi al Reformei Administrative (MIRA), la Arhivele Naţionale şi, susţin unii membri ai Colegiului, la Armată. Unele dintre aceste documente au fost răsfoite de cercetătorii Comisiei Tismăneanu, dar ele riscă să nu ajungă niciodată la CNSAS dacă un amendament al PSD la legea Ticu este adoptat. Legea CNSAS, aflată în Senat, a fost modificată, la propunerea PSD, astfel încât liderii PCR şi membrii de partid să nu intre sub incidenţa legii. Miza scoaterii acestor persoane din categoria colaboratorilor Securităţii este, de fapt, blocarea accesului CNSAS la dosarele de cadre ale acestora, care, susţin membrii Colegiului, reprezintă dovezi fără tăgadă că liderii de partid se dedau prin fişa postului la acţiuni de poliţie politică. Acestui blocaj legi