In coparteneriat cu ICR, Festivalul franco-englez de poezie de la Paris, aflat la a 30-a editie, a reunit citeva zeci de poeti, plasticieni si reviste literare din tari diferite in jurul ideii de „sculptura in proza“. Poetii au fost invitati sa scrie poeme plecind de la texte de proza, plasticienii au creat opere grafice plecind de la documente vizuale diverse, iar revistele si-au constituit propriul lor numar despre aceasta tema originala.

Rezultatul este o expozitie cu 300 de piese poetice si vizuale, expuse in salile de la ICR Paris, incepind cu ultima decada a lunii iunie.

„Exista o continuitate a acestui cuplu – poezie, arte vizuale – in istoria artelor, precizeaza Magda Carneci, directorul ICR din Paris. Am organizat eu insami in anii ’80 o expozitie la Bucuresti, cu succes, de poezie si desen. in anii ’90 am incercat sa initiem, in Romania, un festival international de poezie vizuala, impreuna cu plasticiana Marilena Preda Sanc, dar nu s-a finalizat. Iata ca acum imi este dat, la Paris, sa gazduiesc un asemenea fenomen, care-mi este familiar. E o maniera de a provoca obisnuintele noastre vizuale, literare si de a incerca sa tatonam interstitii noi.“

Pornind de la documente vizuale diverse, peisaje urbane, afise publicitare, pagini de jurnal, artisti plastici din toata lumea, printre care 15 romani, si-au sculptat propria viziune intr-un dialog fatis cu opera originara. „Editura Transignum, care exista de zece ani la Paris, s-a asociat acestei initiative“, explica Vanda Mihuleac, coorganizator al expozitiei si director al editurii. „Ideea a fost lansata de Jacques Rancourt, directorul festivalului anglo-francez de poezie, pentru a uni artele plastice cu literatura, intr-un proiect concret. Nu e vorba de ilustratie la un text, ci de o tema de reflectie data scriitorilor si artistilor pentru a imbraca o idee, nu neaparat a realiza