Gratie unui semestru sabatic in cadrul Universitatii Columbia din Statele Unite, regizorul Andrei Serban a revenit in Romania dand curs unui mai vechi impuls, alimentat de intalnirile cu oameni de teatru din tara noastra. Incurajat de succesul workshop-ului din anul 2005 de la Cluj, regizorul a montat aici, in stagiunea 2006-2007, Purificare de Sarah Kane. In aceasta primavara, a realizat doua spectacole la Teatrul National (Don Juan in Soho de Patrick Marber si Rock'on'Roll de Tom Stoppard), unul la Teatrul Maghiar (Unchiul Vanea) si unul la Sibiu (Pescarusul).
- Cum va simtiti la Cluj?
- Dupa ce am plecat de la directia Teatrului National din Bucuresti, cu aproape 15 ani in urma, nu am mai revenit in Romania ca sa creez un spectacol. Nu aveam nici o motivatie; incercasem la National sa constitui o trupa care sa paseasca cu dreptul spre secolul XXI si vedeam ca, in ciuda eforturilor, colectivul ramanea adanc in trecut, iar sperantele deveneau din ce in ce mai goale in relatie cu planul meu iluzoriu. Am revenit dupa multi ani, luand contact cu publicul tanar, cu studentii, la diverse workshop-uri organizate la Arad, Piatra Neamt, Cluj sau la conferinte si discutii despre teatru. Cu aceste prilejuri, am vazut ca exista un interes foarte mare pentru ceea ce facem, pentru rolul nostru, pentru ce dorim sa transmitem publicului, pentru metodele, uneltele noastre de lucru, relatiile pe care le avem cu viata. Toate aceste conferinte si intalniri au fost pentru mine mai importante decat realizarea vreunui spectacol. La un moment dat, m-am intalnit cu Mihai Maniutiu si l-am intrebat: Unde lucrezi? Mi-a spus ca s-a decis sa nu mai monteze in Bucuresti, unde conditiile sunt din ce in ce mai dificile, actorii nu mai vin la repetitii pentru ca au radiouri, televiziuni, se duc la auditii pentru filme straine si unde realmente banul conteaza, iar directorii de
