Ca orice lucru nou, universul virtual Second Life are toate datele pentru a-i scandaliza pe conservatori, fiind considerat adesea un loc de refugiu al frustratilor, al nebunilor, al satanistilor chiar, care ar nega existenta de Apoi.
Este clasicul caz in care foarte multi critica un fenomen fara a-l cunoaste, fara a-l experimenta, din simplul motiv ca noutatea ii uimeste. In ciuda faptului ca este privit adeseori ca o perversiune digitala, Second Life are un urias succes mondial. Numarul "locuitorilor" inregistrati va ajunge curand la opt milioane si va sari de zece pana la sfarsitul anului - echivalent al populatiei Ungariei, de pilda.
Mecanismul de acces in aceasta lume digitala e destul de simplu: incarci pe computer un soft, te inregistrezi si accesezi un site. In acel moment, patrunzi intr-un univers grafic care reproduce lumea terestra in trei dimensiuni. Tu esti la randu-ti un personaj. Te zaresti pe ecran si te manevrezi din taste si maus. Ai libertatea sa iti alegi orice infatisare (inclusiv de animal mitologic) si sa interactionezi cu ceilalti locuitori. Gratie unor aplicatii software, poti construi destul de usor cladiri, amenaja gradini si orase, infiinta cluburi, construi corabii sau avioane. Ai ocazia sa recreezi cam orice componenta a lumii reale si sa-i adaugi tuse onirice. De altfel, in SL modalitatile preferate de deplasare sunt zborul si teleportarea.
Si mai ales poti crea conexiuni intre site-urile de pe Internet si creatiile din Second Life. Ai si posibilitatea de a importa imagini si sunete (bineinteles, muzica) din lumea reala. Multumita acestor unelte, Arta a patruns aici in mod natural. S-au coagulat deja comunitati de artisti care creeaza in situ opere sau importa replici din lumea reala. In SL intalnesti destule filiale ale marilor edituri internationale care au descoperit in mediul virtual un excelent mijloc d
