Aceasta a fost tema conceputa de autoarea acestor randuri, in calitate de curator, tema sub egida careia Romania a participat la a 11-a Editie a Quadrienalei de Scenografie si Arhitectura de Teatru de la Praga. Manifestarea este cea mai importanta expozitie-concurs de scenografie si creatie de costume pe plan mondial, unde au fost reprezentate 58 de tari si, daca acum patru ani a existat o tema generala: "Labirintul Lumii, Paradisul Teatrului", pentru anul acesta s-a cerut fiecarei tari o tema legata de traditia culturala proprie. De aceea, ne-am gandit la un subiect ce nu numai ca reaminteste vechiul (deja!) blazon de notorietate internationala, creat de avangarda romaneasca in secolul trecut, dar care descrie si un fenomen ce tine de esenta teatrului.

Suprarealismul este un "vis treaz", exteriorizand viziunile si dorintele subconstientului. Conjurarea unor astfel de imagini, arhetipale sau singulare, e desigur parte din procesul colectiv de creatie pe care-l numim teatru. Pentru ca, poate, asta facem cand mergem la teatru: visam cu ochii deschisi. Aparent, absurda logica a visului incepe sa se desfasoare pe scena, mai intai prin scenografie, care introduce spectatorul in atmosfera piesei ce va urma. De asemenea, exista o substanta narativa a imaginii proprie suprarealismului, care se pliaza perfect pe coordonatele estetice ale creatiei scenografice. In acest sens, participarea reputatei scenografe Viorica Petrovici, cu un fragment din decorul operei Il Trovatore de la Opera Nationala din Bucuresti, a adus in fata miilor de vizitatori ai Quadrienalei elemente de mister proprii curentului suprarealist.

De altfel, vizitatorii au putut avea acces la mult mai multe creatii ale artistei pentru ca, la Praga, datorita sprijinului ce va fi dat de valorosul program de promovare a creatiei contemporane in Uniunea Europeana, PROMOCULT, realizat in premiera de