Adaptarea populară a neologismelor e adesea surprinzătoare. Cînd o formă exotică se combină cu un sufix vechi şi popular, efectul comic e destul de puternic, ca şi surpriza de a descoperi în elementele combinaţiei o intenţie ironică. Cuvîntul ninjalău, apărut în ultima vreme în limbajul tinerilor, cu destule înregistrări pe internet, a ajuns şi în paginile ziarelor, în legătură cu un film recent: "o gaşcă de ninjalăi călătoreau intergalactic" (Cotidianul, 20.05.2007); "de-aici încolo povestea despre îngerii negri, Ťninjalăiiť care răpesc copii pe care-i duc în păduri şi-i învaţă arte marţiale, funcţionează în stilul clasic al legendelor urbane" (România liberă, 21.05.2007). Ninjalău - folosit mai ales la plural, ninjalăi - e un derivat glumeţ de la termenul de origine japoneză ninja, intrat de cîteva decenii în circulaţie internaţională şi atestat şi în română. Ninja - asasini sau spioni din istoria Japoniei, aduşi în atenţia publicului occidental de moda filmelor japoneze de acţiune - au produs şi în română un termen comun pentru un anume tip de luptători, cu faţa ascunsă, tipic, de o cagulă. În limbajul standard şi în mass-media, substantivul ninja a rămas invariabil, ca atîtea alte împrumuturi recente; altminteri, e un cuvînt destul de cunoscut, care poate fi folosit ca termen de comparaţie: "Preotul şi dascălul, mascaţi ca doi ninja" (Ziarul de Iaşi, 30.12.2006); "Chelnerii (...), îmbrăcaţi din cap până în picioare în negru, seamănă mai degrabă cu nişte ninja silenţioşi" (Ziua financiară, 1.06.2007). Ninja e înregistrat în Dicţionarul de cuvinte recente al doamnei Florica Dimitrescu (ediţia a II-a, 1997), fiind ilustrat prin mai multe citate din presa anilor 1992-1993. S-a răspîndit, în acea perioadă, datorită unui serial de desene animate (în versiunea românească: "ţestoasele ninja"), care relua personaje de benzi desenate şi care încă dă naştere unor continuări