- Cultural - nr. 135 / 13 Iulie, 2007 Unele notiuni referitoare la timp au o mare frecventa si multitudine de sensuri, prezente si in anumite contexte. Saptamana , in latina septimana, are ca fond numeralul sapte. Saptamana Mare sau a Patimilor, ultima saptamana inainte de Pasti. Saptamana Luminata sau Alba, saptamana care incepe cu duminica Pastilor. Saptamana Branzei, prima saptamana din postul Pastilor, cand e permis sa se manance lapte si derivatele lui. Expresia: A fi (sau a intra) in saptamana oarba (sau chioara), a nu-si da seama de realitate, a actiona pe negandite. La plural, saptamani, timp nedeterminat, cuprinzand un numar mare de zile, multa vreme, zile in sir. "Il vede azi, il vede maini, / Astfel dorinta-i gata, / El iar privind de saptamani, / Ii cade draga fata" (M. Eminescu). Numirile primelor cinci zile ale saptamanii sunt in legatura cu anumite astre si zei. Luni, prima zi a saptamanii, in latina lunis, cuvant neatestat in texte, provenind de la lunae (dies), zi dedicata lunii ca astru, dar si zeitei Luna, a Lunii, identificata cu Diana. De la luna este derivat lunatic, sinonim pentru somnambul. Un derivat livresc este lunant, plural lunanti, explorator al Lunii, sinonim cu selenant (Selene, la greci era zeita si personificarea Lunii). Cuvintele lunaut si selenaut au fost create dupa modelele astronaut, cosmonaut. Marti, ziua a doua a saptamanii. La romani era ziua dedicata zeului Mars Martis si planetei Marte, zi numita martis (dies). Amintim derivatul martian, presupus locuitor al planetei Marte, din planeta Marte. Prin partile Vasluiului, martole, nume dat unei vaci care a facut fatari intr-o marti. Numirea de miercuri, cea de-a treia zi a saptamanii, are ca etimon latinescul mercuris (dies), dedicata zeului si constelatiei Mercur. Mai rodnica este ziua a patra, joi. Joia Mare este ultima joi din postul Pastilor. Expresia: De joi, pana mai (de-