Studenţi slab pregătiţi, profesori indiferenţi, pile, şpagă şi corupţie, aşa este perceput sistemul de învăţământ universitar românesc. Atât cadrele didactice, cât şi studenţii îşi recunosc greşelile pe care le fac în anii de studiu, dar este nevoie de mai multă implicare şi corectitudine pentru a creşte calitatea învăţământului superior autohton. De ani de zile, în vocabularul studenţilor craioveni, alături de cuvintele cursuri, xeroxuri, chefuri şi proiecte, şi-a făcut loc şi cuvântul „şpagă“. Nimeni nu se mai fereşte să întrebe cât merge examenul sau restanţa, cât trebuie să îi dai unui profesor ca să te treacă, singurii care mai tresar la auzul acestui cuvânt fiind cadrele didactice care se fac că nu au auzit în viaţa lor de aşa ceva. „Nu e un secret pentru nimeni că se dă şpagă. Ei primesc, noi dăm şi ne învăţăm cu sistemul încă din anul I. Cei care nu dau sunt fie foarte deştepţi, lucru rar întâlnit la noi, fie au pile foarte puternice. Mi s-a rupt inima când am dat două milioane pentru un examen pe care aş fi putut să îl iau lejer, dar fără plic nu treci“, a spus Alexandru, student în anul I la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Alţi profesori se mulţumesc cu mici atenţii fără „E-uri“ aduse de la ţară. „Dacă nu îi dai bani, te înţelegi la un pui sau o găină de ţară, ouă, lapte, brânză pentru că alimentele naturale sunt apreciate la noi“, a spus Alina, studentă în anul II la Facultatea de Horticultură.

Studenţii dau, profesorii iau Conform studiului „Sistemul Universitar românesc - Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor“, lansat de Fundaţia Soros, jumătate dintre studenţi declară că dau şpagă profesorilor, iar 7% dintre profesori recunosc că au acceptat şpaga. Studiul reprezintă o analiză a percepţiilor privind mediul universitar românesc, prin prisma răspunsurilor date de peste 1.000 de cadre didactice şi peste 1.100 de stud