600 de rromi care au case la graniţa judeţelor Braşov şi Covasna nu sunt recunoscuţi de niciuna din administraţii. Nu li se mai eliberează cărţi de identitate şi cu toţii sunt 600 de rromi care au case la graniţa judeţelor Braşov şi Covasna nu sunt recunoscuţi de niciuna din administraţii. Nu li se mai eliberează cărţi de identitate şi cu toţii sunt înregistraţi la adresa unui bătrân Arini 104 este adresa la care au fost "înghesuiţi" de autorităţi 600 de rromi. Aici vin şi toate facturile de energie electrică, citaţiile etc. La adresa amintită trăieşte un bătrân de vreo 75 de ani, Gheorghe Boroş. Pe hartă, adresa este un punct situat pe graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov. O comunitate respinsă şi de unii, şi de alţii. Mai precis, cei 600 de cetăţeni de etnie rromă şi-au ridicat casele fără să-şi bată capul să obţină autorizaţii pe "Valea Korlatului". După Revoluţia din decembrie 1989, traiul lor zilnic a fost bulversat de legislaţie şi de autorităţile locale. Numiţi pe funcţii sau aleşi, prefecţi sau primari, mai-marii zilei joacă un ping-pong absurd, autorităţile din cele două judeţe pasându-şi comunitatea rromă de la Arini de o partea sau alta a unui pârâiaş care trasează graniţa dintre judeţe. 600 de oameni, la aceeaşi adresă În acte, cei 600 de rromi locuiesc la adresa lui Gheorghe Boroş. Familia bătrânului este, cei drept, numeroasă, are şapte copii şi 108 nepoţi şi strănepoţi, mulţi la casa lor, dar în niciun caz nu este el moşul întregii comunităţi. Mai în glumă, mai în serios, cei 600 de rromi de la Arini nr. 104 se pot declara apatrizi. "Am rămas pe nicăieri.

Nu mai primim ajutoarele sociale, alocaţii pentru creşterea copilaşilor. Nici ăia 200 de euro nu ni-i dă, dacă mergem la primărie să facem acte pentru căsătorie. La Măieruş (judeţul Braşov - n.r.) s-au anulat buletinele la femeile căsătorite în ultimul timp, şi nici nu le eliberează ad