Daca pana acum discutiile despre Uniunea Europeana erau cumva invelite intr-o atmosfera televizata de triumfalism si emotie, abordarea va trebui sa devina curand mult mai pragmatica. Nu mai avem liniute de bifat din Tratatul de Aderare sau foarte multa legislatie comunitara de adoptat, insa avem o mentalitate intreaga de schimbat.

Scopul nostru cel mai important ar trebui sa devina atingerea nivelului mediu de trai din Uniune. Cei 19,2 miliarde de euro cuprinsi in Cadrul National Strategic de Referinta, un nume complicat pentru "banii de la Uniunea Europeana" cuprinsi intr-un document semnat de comisarul Danuta Hubner si premierul Tariceanu ne vor ajuta cu atingerea standardului de viata, insa nicidecum cu schimbarea mentalitatilor.

In primul rand, trebuie sa ne schimbam conceptia referitoare la statul providential. In comunism, statul national impartea pomeni generoase unui popor uniform, care trebuia sa isi exprime gratitudinea. Mai exista inca un singur program european, care imparte o anumita suma per suprafata (lucrata sau nu) - Politica Agricola Comuna. Mentalitatea inca destul de raspandita ca "vom primi bani din Europa" (in sensul pomenilor traditionale primite de la stat in Romania) fara a face ceva precis trebuie insa schimbata din temelii. Nu doar ca nu vom primi, dar ni se va si lua daca nu vom sti sa facem proiecte pentru fiecare euro alocat. Fie ca vom atrage sau nu vreun euro pe proiectele cofinantate de Uniunea Europeana, cotizatia anuala tot trebuie platita (in 2007, suma este de 700 de milioane de euro).

In al doilea rand, trebuie sa intelegem ca presiunea concurentiala a Uniunii Europene va presupune si falimente, si industrii dislocate. Desi in agregat Romania va beneficia fara indoiala ca tara, vor fi sectoare intregi unde vor fi costuri uriase de adaptare. Am vazut deja saptamana trecuta primul faliment din industria textil