Cand vorbim despre aurul romanesc, ne gandim la comorile dacilor si la minele romane din Muntii Apuseni. Dar harta aurului e foarte raspandita in Carpati. El exista in locuri stiute sau nestiute ori in locuri despre care se vrea sa nu se stie nimic. Pe Lotru, de pilda, sus, la obarsia lui, acolo unde se intalnesc Munti Lotritei cu Muntii Parangului. Si acolo exista aur. Mult aur. Si, mai ales, povesti incredibile cantarite, toate, in aur greu.
Vagoane intregi incarcate cu aur au plecat de pe Lotru spre directii necunoscute, in anii de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Cine le-a dus si unde, ramane un mister. Cum faci stanga de pe Valea Oltului spre Voineasa, intri pe teritoriul povestilor. Fantastice, cutremuratoare, sau pur si simplu bizare. Aici incepe soseaua unduitoare ce traverseaza muntii pana la Petrosani. Dimineata, padurile ce acopera muntii stralucesc ca niste smaralde uriase, cu mii de reflexii verzui. Pe-aici, pe undeva, e si aurul.
Locomotiva de la miezul noptii
In Brezoi, primul sat de pe Lotru, se afla vechiul sediu al Exploatarii Miniere. Astazi, mai are un singur angajat: portarul. Doi caini impart cu el aceeasi norma. Din fata Exploatarii, porneste o sina de cale ferata. Doua linii de fier ruginite, nefolosite cine stie de cand. Linia ferata se indreapta spre munte. Urmand terasamentul cotropit de iarba si buruieni o vezi cum se scufunda in pamant, ca sa apara din nou cativa metri mai departe. Apare si dispare de cateva ori, pana cand, undeva la iesirea din sat, intr-un loc drept ca in palma, se pierde cu totul in adancuri. Oamenii din imprejurimi vorbesc despre "Trenul Negru". Trenul Fantoma. Portarul Exploatarii isi cheama dulaii si in timp ce ii mangaie pe cap imi confirma: "Eu sunt din saizeci si ceva aici. Da, era un tren care circula, am auzit de el, dar nu l-am apucat. Era ceva secret, asa se zicea. De ca
