Clasa politica a descoperit de cativa ani un nou amuzament: votul uninominal. De cand votul uninominal a devenit un subiect prioritar pe agenda politica a cetatenilor, partidele se lupta sa tina lucrurile pe loc. si cum ar putea face mai bine lucrurile daca nu intr-un registru ludic?! Nu este insa vorba de un simplu joc politic intre partide – chiar daca spre aceasta trimit aparentele atat de bine salvate de context –, ci un meci cu societatea romaneasca. De fiecare data PSD si-a asumat rolul de pion de sacrificiu. In 2003-2004 a facut-o prin Viorel Hrebenciuc, pe atunci si presedinte al Comisei pentru legislatia electorala. Iar daca tactica s-a dovedit buna, cel putin dupa unii lideri ai partidului, de ce nu ar fi repetata? Caci, daca ne-am lua dupa voturi, nu au existat costuri evidente ale stratagemei de blocare a oricarei reforme electorale folosite atunci. Asa ca PSD, dupa ce a negociat pe un proiect de lege, pe care teoretic si l-a asumat, cu un anume mandat, a schimbat regulile in timpul jocului, propunand un alt sistem electoral. In fapt, PSD forteaza stoparea oricarei reforme electorale, cel putin pentru alegerile parlamentare. Totul e prezentat ca si cand ar fi o optiune pentru adevaratul uninominal. Se mizeaza, ca de fiecare data, pe ambiguitatea termenului de uninominal, confundandu-se voit scrutinul in circumscriptii uninominale cu sistemul de repartizare a mandatelor.

Pe acest echivoc si-a fondat, de altfel, si Traian Basescu critica pe care o lansa de la microfonul Radio Romania Actualitati la adresa sistemului mixt, critica ce se producea cam in acelasi timp in care PSD delibera si opta la Comitet Executiv National pentru mixtul de tip german. Or, sistemul mixt convenit in urma negocierilor dintre Asociatia Pro Democratia cu PSD, PNL si PD prevedea alegerea parlamentarilor doar in circumscriptii uninominale. Era deci pur si simplu uninominal. Ale