Cetăţenii UE care vor să stea în Italia mai mult de trei luni trebuie să fie angajaţi, să dispună de resurse economice pentru a nu ajunge în întreţinerea statului şi să aibă asigurare medicală

Autorităţile din Milano au ajuns la concluzia că problema reprezentată de imigranţii români ilegali îşi are soluţia în acquis-ul comunitar. Astfel, românii prezenţi pe teritoriul italian au la dispoziţie trei luni pentru a-şi reglementa situaţia.

În caz contrar ei riscă expulzarea prin aplicarea directivei europene care legiferează accesul şi controlul cetăţenilor Uniunii Europene, informează „Corriere della Sera”, citat de Rompres. În realitate, soluţia a fost sugerată chiar de comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini care, în urmă cu câteva săptămâni, declara pentru „Il Giornale” că ar fi momentul ca respectiva directivă europeană să fie aplicată şi de Italia. Ieri, oraşul Milano a preluat iniţiativa, în condiţiile în care doar în primele şase luni ale anului, după aderarea României la UE, românii au ajuns pe primul loc în privinţa cererilor de rezidenţă şi ca număr de înscrişi în Registrul stării civile.

Românii rezidenţi în Milano (6.714) sunt mai mulţi decât francezii (3.316) şi germanii (1.910). Problema o reprezintă însă romii care nu merg la birourile Registrului stării civile şi care trebuie, de asemenea, înregistraţi.

Directiva europeană stabileşte condiţiile pe care un cetăţean al UE trebuie să le îndeplinească pentru a obţine şederea în Italia pe o perioadă de peste trei luni: „să fie angajat, să dispună pentru el şi familie de resurse economice suficiente pentru a nu ajunge în întreţinerea statului şi de o asigurare medicală sau de alt titlu necesar pentru a acoperi toate riscurile în teritoriul naţional”, potrivit Rompres.

Directiva stabileşte şi criteriile controalelor forţelor de ordine: cetăţeanul comunitar, odată inte