Zeci de mii de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui din judeţul Dolj sunt supuse procesului de mumificare. Uscăciunea a pus stăpânire pe câmpuri întregi, care ard, dezvoltând o temperatură la nivelul solului de peste 60 de grade Celsius. Terenurile nisipoase din sudul Doljului au devenit adevărate plite încinse care ucid orice urmă de viaţă. Ministerul Agriculturii se chinuieşte să încropească o strategie de combatere a efectelor secetei, în condiţiile în care sudul României se confruntă cu procese ireversibile de deşertificare. După o primăvară fără precipitaţii, după o vară secetoasă este anunţată o toamnă la fel de călduroasă, care va compromite înfiinţarea culturilor agricole. Lipsa precipitaţiilor va face imposibilă pregătirea terenurilor pentru campania de toamnă, sămânţa de grâu fiind din ce în ce mai rară. Autorităţile centrale şi locale par cuprinse de toropeală, singura reacţie vizibilă fiind puncte de prim ajutor pentru trecătorii bolnavi şi însetaţi şi sfaturi legate de statul în casă. Necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare a agriculturii în următorii cinci - zece ani în noile condiţii climatice de care vorbesc specialiştii de câţiva ani buni i-ar reveni guvernului, prin Ministerul Agriculturii, strategie care s-a încropit săptămâna trecută, la repezeală, pe genunchi, şi pe care premierul i-a pus-o din nou în braţe ministrului Remeş. Până când autorităţile abilitate să elaboreze strategii în funcţie de toţi factorii de influenţă vor înţelege că agricultura nu se poate dezvolta autarhic, ci în strânsă corelaţie cu celelalte ramuri ale economiei, nu se va putea face nimic durabil, ci totul la marea repezeală. Un minister nu poate să facă strategii fără să cunoască interesul şi posibilităţie financiare ale statului într-un domeniu sau altul, iar cearta pe strategii proaste făcute peste noapte îi duce pe milioane de români către d