- Diverse - nr. 138 / 18 Iulie, 2007 Teza domnului Petre Guran este ca Biserica Ortodoxa Romana, ca biserica legata de ideea nationala, intra astfel in contradictie si in dezacord, in disensiune cu aceasta "mare majoritate" de bezmetici inexistenti, inventati de Petre Guran, indivizi care stiu, spera sau cred ca "in mai putin de doi ani natiunea politica romana va fi istorie". Eu asemenea romani nu am intalnit insa! Pledoaria lui Petre Guran suna ca un ecou brusc resuscitat al cominternismului, care s-a cladit ca ideologie si strategie pe speranta bezmetica in disparitia de pe o zi pe alta a natiunilor, pe credinta ca internationalismul proletar va vindeca toate ranile si neajunsurile societatii umane, ale omului, in general. Ca acest proiect bolsevic de anihilare si extirpare a simtamantului national era absurd si contra naturii, a firii umane, s-a vazut din aceea ca exact sub presiunea sentimentelor nationaliste (ale balticilor, ale romanilor din Basarabia, ale caucazienilor etc.) s-a prabusit sandramaua sovietica internationalista, cominternista. Trebuie sa fii orb sa nu vezi ca proiectul comintemist nu a fost abandonat odata cu disparitia statului sovietic, ci este reluat din directia opusa, venindu-ne acum din Occident promisiunea unei lumi "eliberate" de povara constiintei nationale. Propagandistii acestei noi ordini mondiale sunt deseori descendenti biologici ai cominternistilor de odinioara. Nu stiu in ce situatie se afla dl Guran al nostru si nu incerc sa pricep din detalii biografice de unde-i vine aversiunea fata de atasamentul Bisericii Ortodoxe Romane la valorile nationale (..cuvantul national actioneaza pe fata Bisericii ca un vitriol care desfigureaza"!...), dar pozitia sa marturisita in "Ziua", este subreda prin faptul ca mizeaza pe perenitatea proiectului unei Europe comunitare "in care natiunea nu mai are vocatia de a intemeia o putere politica". D