Absolvenţii de Peisagistică ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti sunt prea puţini pentru nevoile pieţei muncii şi au mai multă căutare în Absolvenţii de Peisagistică ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti sunt prea puţini pentru nevoile pieţei muncii şi au mai multă căutare în mediul urban decât în cel rural
Dezvoltarea urbană nu înseamnă numai creşterea numărului de locuinţe, birouri sau magazine. Odată cu ea, trebuie să apară şi grădinile. Dar pentru un colţ de natură aranjat artistic, fie el cât de mic, aportul specialistului este decisiv.
De aceea, studenţii de la specializarea Gestionarea peisajului - apărută doar de 10 ani, la Agronomie - trebuie să deţină informaţii ample din arhitectură, construcţii, geografie, botanică, pomicultură, istoria artelor, design şi estetică.
O grădină familială sau un perimetru rural ori urban de sute de hectare, o piaţă sau o staţiune turistică, toate acestea trebuie să fie atât funcţionale, cât şi estetice. Dar simpla structură arhitecturală a curţii, construcţiilor, gardurilor şi străzilor, nu poate concura la titlul de operă de artă decât dacă este însoţită şi de partea naturală a imaginii.
Aici intervine rolul specialistului peisagist. "Orice element urbanistic trebuie încadrat într-un spaţiu verde, indiferent de structura în cauză", este de părere doctorul în peisagistică Monica Dumitraşcu, şef de lucrări la
Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (UASMV).Arta grădinilor, Dendrologie, Istoria Artei sunt câteva dintre materii Studenţii la Peisagistică studiază materii care se predau şi la cel puţin alte şapte-opt facultăţi, din cele mai diverse domenii.
"Li se predau cursuri de Istoria Artei Grădinilor, dar şi de Istoria Artei în general, de Design şi estetică, de Ecologie şi
