Studenţii de la Viticultură fac practică în agricultura ţărilor UE şi, pe lângă bani, se aleg şi cu informaţii despre modul în care trebuie practicată această meserie Cultura Studenţii de la Viticultură fac practică în agricultura ţărilor UE şi, pe lângă bani, se aleg şi cu informaţii despre modul în care trebuie practicată această meserie

Cultura agricolă pe care, paradoxal, încălzirea globală o favorizează - viţa-de-vie românească - a devenit, în ultimii zeci de ani, un obiect de studiu pe cât de vast, pe atât de preţios pentru învăţământul universitar românesc.

"Absolvenţii acestei specializări din cadrul Facultăţii de horticultură sunt deosebiţi, în sensul că pregătirea în viticultură şi vinificaţie - sau oenologie, cum se mai numeşte arta preparării vinului - îi formează mai răbdători, mai atenţi, mai grijulii... Şi nu doar în profesia aleasă, ci şi în viaţa de zi cu zi", spune prof.dr. Liviu Dejeu, şeful Catedrei de viticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Profesorul dr. Liviu Dejeu susţine că nu poţi fi oenolog dacă nu eşti şi viticultor. "Calitatea vinului se obţine în vie, şi abia apoi în pivniţă. Încă de atunci, calitatea materiilor prime trebuie să fie de cea mai bună calitate", explică profesorul Dejeu.

Studenţii care optează pentru viticultură şi vinificaţie (cum mai este cunoscută oenologia) fac practică mobilă în tot anul, mai puţin în perioada de iarnă. "Ei trebuie să ştie cum se plantează, cum se leagă şi cum se îngrijeşte viţa. Şi eu, în primii doi ani de facultate, la practică am învăţat doar să tai via!

După terminarea facultăţii, am făcut nouă ani de zile specializare la Valea Călugărească, până să-mi fac mâna", îşi aminteşte şeful Catedrei de viticultură. În toţi anii, studenţii interesaţi au parte de excursii didactice la Ştefăneşti, la Murfatlar, la Pietroas