Stiu – stiu ca stiti: e mare scandal la PSD! Ma grabesc sa spun, inainte de orice, ca acesta nu este un motiv sa fim tristi.
Intii, faptele:
Geoana, incurcat ca un cal in pripon in “fermitatea-i de lider” autoafirmata (si programata neurolingvistic, vorba aceea, ca nu degeaba a stat in SUA) e stresat si nu mai gaseste “intelepciunea rabinica” (a propos, nu e e suficient sa ai multi prieteni evrei – fie ei si lobby-isti de succes de la Washinghton ca sa te contaminezi de “intelepciune rabinica”). Nastase isi traieste si afirma frustarile si pe blog si la TV si ii da motive suplimentare de stres aceluiasi Geoana, care, la rindul lui, ii recomanda o cariera de comentator politic lui Vasile Dincu. Iliescu se margineste sa comenteze, insa in comentariul sau trebuie sa vedem mai mult decit un simplu “comentariu politic”. Daca nu se preface, atunci si Oprescu isi pune, scriu ziarele, minusile si se pregateste sa opereze pe cineva. Vanghelie e vesel – dupa cum stau lucrurile in PSD, e greu sa fie contrazisi cei care spun ca el ar fi “strategul” (functie la mare pret in PSD; iertare pentru excesul de paranteze).
Cine si-ar fi inchipuit ca social-democrati nu vor urma in aceste saptamani sfatul lui Viorel Hrebenciuc – de a intra nu in “logica bataliilor politice”, ci in “logica de vacanta”?
Insa, esential: cum spuneam mai sus – nu avem motive sa fim tristi. Ceea ce vedem acum la PSD nu e decit o formula noua de unitate de partid. Toti liderii acestui partid se bat pentru ca PSD sa mearga in jos: le iese de minune, parerea mea! In plus, daca sintem cinstiti cu noi insine pina la capat si rememoram ce patrimoniu impresionant de rele a produs sau, in cel mai bun caz, protejat acest partid in istoria noastra recenta, poate ca nu e rau sa ne deschidem o bere. Sper ca sint suficient de clar: nu de tristete!
Stiu – stiu ca stiti: e mare scandal la
