Liviu Antonesei
Aparitia, disparitia si eternitatea Eonei
Editura Paralela 45, Pitesti, 2007, 216 p.
Au trecut mai bine de treizeci de ani de la debutul absolut al lui Liviu Antonesei petrecut in revista studenteasca Dialog, cum au trecut fix douazeci de ani de cind scriitorul iesean a trimis spre tipar Semnele timpului, volumul de eseuri subintitulat opinii si dialoguri, nu doar pentru ca „a emite opinii inseamna a fi receptiv la opiniile altora, a intra in dialog cu altul“ (motivatia autorului din Prefata), ci si pentru ca textele ce compun aceasta carte au fost mai intii publicate in revistele Opinia studenteasca si Dialog.
Liviu Antonesei. Aproape un profil
De atunci si pina in prezent, lui Liviu Antonesei i-au aparut zece volume, patru de poezie, Pharmakon (1989), Cautarea cautarii (1990), Aparitia Eonei si celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei (1999), Disparitia si eternitatea Eonei (2006), cinci de eseuri, Jurnal din anii ciumei: 1987-1989. incercari de sociologie spontana (1996), O prostie a lui Platon. Intelectualii si politica (1997), Nautilus. Structuri, momente si modele in cultura interbelica (1998), Despre dragoste. Anatomia unui sentiment (2000), Literatura, ce poveste! Un diptic si cateva linkuri in reteaua literaturii (2004), unul de interviuri, 1990. Vremea in schimbare (1997) si altul de proza scurta, Check Point Charlie. 7 povestiri fara a mai socoti si prefata (2003). La acestea se adauga mai multe lucrari de specialitate (scriitorul e profesor la faculta-tea de Psihologie-Sociologie a Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi) si un numar imens de articole raspindite prin toata presa literara si neliterara din Romania. Dar acest profil ar fi fara indoiala incomplet daca nu am aminti ca intelectualul iesean a fost prins dupa 1990 in mrejele politichiei, boala grea de care a suferit la modul
