Alte persoane cu suspiciune de meningită au ajuns, joi şi vineri, la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti. Dr. Adrian Streinu Cercel, directorul ştiinţific al Institutului, a spus că „nu ne aşteptăm ca numărul pacienţilor să înceapă să scadă mai devreme de două săptămâni”. Evoluţia numărului de îmbolnăviri va depinde de măsurile de protecţie pe care şi le va lua fiecare persoană. „Prevenirea se poate face printr-o igienă personală şi prin evitarea scăldatului în ape stătătoare”, a explicat dr. Adrian Streinu-Cercel.
Dr. Rodica Costinea, director general în Ministerul Sănătăţii, a spus că aceste virusuri se transmit pe cale digestivă, fiind vorba de un enterovirus căruia „îi plac căldura şi mizeria”. În 1999 a fost o epidemie de enterovirusuri de meningită, fiind înregistrate peste 6.000 de cazuri, în nordul Moldovei. Specialiştii pun această creştere a numărului de suspiciuni de meningită pe seama secetei şi a inundaţiilor de anul trecut. (L.S.)
Alte persoane cu suspiciune de meningită au ajuns, joi şi vineri, la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti. Dr. Adrian Streinu Cercel, directorul ştiinţific al Institutului, a spus că „nu ne aşteptăm ca numărul pacienţilor să înceapă să scadă mai devreme de două săptămâni”. Evoluţia numărului de îmbolnăviri va depinde de măsurile de protecţie pe care şi le va lua fiecare persoană. „Prevenirea se poate face printr-o igienă personală şi prin evitarea scăldatului în ape stătătoare”, a explicat dr. Adrian Streinu-Cercel.
Dr. Rodica Costinea, director general în Ministerul Sănătăţii, a spus că aceste virusuri se transmit pe cale digestivă, fiind vorba de un enterovirus căruia „îi plac căldura şi mizeria”. În 1999 a fost o epidemie de enterovirusuri de meningită, fiind înregistrate peste 6.000 de cazuri, în nordul Moldovei. Specialiştii pun această creştere a numărului
