Biserică din lemn la origine, reconstruită din piatră şi apoi din cărămidă, Biserica Madona Dudu, la cei peste 400 de ani ai săi, este unul dintre locaşurile religioase însemnate ale Craiovei şi a avut un important rol cultural şi filantropic de-a lungul timpului. Numită şi „Sfânta Biserică Maica Precesta“ ori „Biserica de la Dudu, de aici, din Craiova“, a fost zidită din piatră între anii 1758 şi 1760 de negustorul Hagi Gheorghe Ioan şi de clucerul Constantin Fotescu. Biserica de zid a fost construită în stil brâncovenesc, pe locul unei bisericuţe de lemn, în imediata apropiere a târgului Craiovei, situat în Vâlceaua Elca. Ctitorii ei au înzestrat-o cu moşii - Maglavitu-Mehedinţi, Mărăcinele-Dolj, podgorii de vii şi mulţi robi ţigani, moară la Jiu şi mai multe prăvălii în Craiova. Hagi Gheorghe Ioan a construit şi chilii în care a funcţionat primul spital de alienaţi mintal din Craiova. A durat până în 1841, când, din cauza stricăciunilor provocate de cutremurul din 1838, a fost demolată. Până în 1844 a fost construită o biserică în stilul barocului austriac de către un arhitect din Viena, chemat de Iordache Otetelişanu. Locaşul a fost dărâmat în 1913, pentru a se construi altul, mai spaţios, care este actuala biserică.

O parte din veniturile bisericii, folosite pentru modernizarea oraşului Biserica Maica Precista de la Dud a avut un însemnat rol cultural şi filantropic, în 1792 punându-se bazele uneia dintre cele mai mari fundaţii din ţară - „Aşezământul Maica Domnului Dudu“, care de-a lungul existenţei a desfăşurat o vastă operă de caritate. O parte din veniturile ei au fost folosite de Primăria Craiova pentru lucrările de modernizare a oraşului: pavarea străzilor, alimentarea cu apă din sursa Gioroc, canalizarea oraşului. Biserica are hram dublu - Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Pantelimon -, iar în pronaosul ei se află mormântul poetului Vasile Câ