Ca solutie, Merkel a cerut statelor europene sa adopte o politica comuna in definirea sectoarelor strategice nationale, unde investitiile acestor fonduri sint interzise.
Fondurile detinute de guvernele nationale numara 2,5 trilioane de dolari, jumatate din rezerva oficiala mondiala. China, unde rezerva statului creste cu un milion de dolari pe minut, creeaza cele mai mari temeri in UE.
Angela Merkel si-a exprimat ingrijorarea ca mari companii germane ar putea intra in miinile unor state ostile Berlinului, prin intermediul acestor fonduri de investitii.
Recent, China a investit trei miliarde de dolari in fondul privat Blackstone, care detine 4,5% din actiunile Deutsche Telekom, stirnind teama ca Beijingul ar putea intra, pe usa din spate, in sectorul strategic al telecomunicatiilor germane.
Totodata, investitorii rusi s-au aratat interesati sa achizitioneze actiunile pe care statul german le mai detine la Deutsche Telekom.
Guvernul german se declara in favoarea modelului protectionist american, unde Comisia SUA pentru investitii straine poate recomanda presedintelui sa blocheze investitiile care pericliteaza securitatea nationala.
Acest model ar rivaliza insa cu cel francez, care „ofera o definitie foarte vaga sectoarelor strategice“, declara Merkel, exprimindu-si ingrijorarea ca astfel nu se va putea ajunge la un consens european.
Statele UE au lansat deja politici distincte. Marea Britanie se opune constant unui asemenea protectionism, o data ce 40% dintre actiunile companiilor britanice listate la bursa apartin investitorilor straini.
Ungaria a anuntat, miercuri, ca va elabora un program de control al influentei companiilor controlate de alte state asupra activelor strategice nationale, in contextul unei apropieri nedorite a OMV fata de ungurii de la MOL.
Integral in C
