Deşi cifrele prezentate nu conţin un termen de comparaţie din străinătate, se poate presupune că pe o piaţă evoluată a presei cotidiene datele statistice nu sunt atât de diferite.
Deşi cifrele prezentate nu conţin un termen de comparaţie din străinătate, se poate presupune că pe o piaţă evoluată a presei cotidiene datele statistice nu sunt atât de diferite.
România este încă ţara în care un ziar precum "Curentul" funcţionează cu ziarişti care semnează mai mult de un articol de prima pagină pe zi, în timp ce profesioniştii ştiu foarte bine că un subiect bun necesită o documentare de câteva zile, din surse multiple.
Nu întâmplător, ziarele care se afirmă "de referinţă" sau "quality" au o medie a articolelor pe jurnalist semnatar pe prima pagină mai mică de 1,5. Interesant este şi faptul că tematica primei pagini nu se leagă foarte bine de percepţia generală, în cazuri ca "Jurnalul" (mult politic) sau "România liberă" (dimpotrivă, puţin).
O identitate par a-şi constitui din acest punct de vedere "Libertatea", cu informaţiile legate de social şi mai ales vedete, dar şi "Jurnalul", cu cele legate de sănătate. Nu întâmplător, este vorba de ziarele cu vânzările cele mai mari din România. Deşi se află la puţină vreme după relansare şi nu se poate vorbi de o identitate conturată la public, "Adevărul" e consecvent în miza pe politică externă, prezentată extins şi în interiorul ziarului. Rămâne de văzut dacă această miză se va dovedi de succes.
Dezinteresul "Libertăţii", o formulă foarte comercială, pentru subiectele politice, spune poate ceva despre lipsa de apetit a publicului pentru aceleaşi subiecte. Amalgamul de politică şi economie - de obicei, fără componentă utilă - caracterizează publicaţiile din zona de mijloc a topului, fără o ofertă specifică şi fără succese de tiraj răsunătoare.
Interesant este şi că lungimea titlului variaz
