- interviu cu Philippe C. SCHMITTER -

Detectez o schimbare generală de atitudine în mediul academic în ce priveşte evoluţia Europei de Est şi, mai ales, în ce priveşte democratizarea acestei zone. Acum cîţiva ani citeam un eseu scris de Janos Kornai care vorbea despre tranformarea post-comunistă a Europei Centrale şi de Est ca fiind cea mai uimitoare şi rapidă transformare a unei regiuni, la scară istorică. Pentru ca acum, la acest seminar organizat de NEC, dar şi la alte conferinţe, să văd o atmosferă mai degrabă pesimistă. Ivan Krastev spunea chiar aici că democratizarea regiunii este ameninţată de populism. Care este opinia dumneavoastră?

Trebuie să ne întoarcem puţin în timp. Cînd sistemul sovietic şi blocul comunist s-au prăbuşit, aşteptarea iniţială a celor mai mulţi dintre experţi - şi este în mod special valabil pentru experţii americani, căci ei erau figurile dominante în acest domeniu academic - spunea că tranziţia va fi deosebit de dificilă. Nu era clar ce ne aştepta: din moment ce comunismul a fost un sistem atît de special, post-comunismul trebuia să fie şi el un sistem cu totul special. Aşteptările erau foarte pesimiste. Prezumţia sovietologilor era că oamenii care trăiseră în marxism-leninism aveau cu totul alte valori, alte aşteptări şi, de aceea, democraţia urma să nu aibă succes aici. Alt curent academic, în care m-am încadrat şi eu, a spus că aceşti oameni nu sînt chiar atît de diferiţi, că într-adevăr vor fi greutăţi, dar că democraţia are şanse să prindă rădăcini în fosta lume comunistă. Acum se vede că noi am avut dreptate. Populaţia şi politicienii din Estul şi Centrul Europei au reuşit mult mai multe schimbări într-o perioadă mai scurtă de timp decît s-a reuşit în alte zone ale lumii care au trecut şi ele prin schimbări, de pildă America Latină. A urmat deci o perioadă optimistă în lumea academică, şi aici intră şi Janos Kornai