Daca s-ar putea rezuma intr-un singur cuvant, multe din luarile de pozitie confuze pe care le vad la televizor referitor la noul nostru statut de tara membra a Uniunii Europene s-ar putea rezuma la cateva cuvinte : "Avem un certificat de membru, ce facem cu el? ". Multa lume isi da cu parerea , ca ar fi vorba de prosperitate, ca ar fi vorba de stabilitate, altii spun nu, e vorba de noi norme....

De fapt, prima si cea mai importanta chestiune, care insa evident se pierde printre titlurile de o schioapa referitoare la nori toxici, deconspirari securiste, batalii aprige de tot felul, este cresterea economica. Stiati ca principalul scop al Cadrului National Strategic de Referinta, complicatul nume pentru documentul prin care vin "banii de la Uniunea Europeana", este o crestere economica de 10% pe an? Nu 6%, nu 8%, ci 10%!

Adica pierzandu-ne timpul in discutii sterile pe marginea cresterii pensiilor (sau mai pe romaneste spus cum se imparte tortul existent intre diversele categorii sociale), atentia noastra ar trebui sa fie pe modul in care acest tort ar putea creste, astfel incat sa ajunga din abundenta pentru toate categoriile sociale. Evident, in ritm cu dezvoltarea generala a economiei si nu proportional cu dorintele exponentiale prezente in orice tara care creste la fel de rapid cum creste Romania.

Pentru ca aceasta dezvoltare economica sa se apropie de 10%, am convenit cu Uniunea Europeana niste masuri. In primul rand, ca sa ajungem la nivelul Uniunii, trebuie sa incepem sa avem drumuri ca in Uniune. Tot soferul roman injura primarii pe subiectul gropilor de pe strazile din oras (pe principiul romanesc ca numarul gropilor scade atunci cand doua gropi mici care se unesc constituie o groapa mai mare).

Dar nu acolo e problema, din perspectiva firmelor. Problemele sunt in general cu drumurile de pe diversele platforme industriale care conecte