Sigur, memoria este selectivă şi tinde să "îmbunătăţească" trecutul. Sigur, a recunoaşte că ai trăit prost înseamnă, într-o anumită măsură, a recunoaşte că ai fost prost. Acestea le ştiam deja. Pe autorii nostalgicelor SMS-uri anonime care "curg" pe ecranele televizorului nu-i cunosc. Am chiar libertatea să presupun că echipele unor emisiuni tv includ un copy writer care asigură impresia de mare interes la public... Dar pe tata îl cunosc. Ca şi pe alţii, de la care mai aud celebrele replici "Ceauşescu a făcut metroul", "Totul era mult mai ieftin", "Locul de muncă era asigurat" sau "Comunismul nu e o idee rea, dar a fost greşit aplicată".
Aşadar, ce să fac cu tata? Poate că ne lipseşte amîndurora o abordare sistematică.
"Ceauşescu a făcut metroul"
1. Ceauşescu n-a construit nimic. Totul a fost făcut, cu de-a sila, de sclavii lui Ceauşescu, adică de noi. Nu e nici un merit ca, avînd în mînă un aparat de represiune şi ameninţare, să-i determini pe alţii să facă orice.
2. A construi mult nu este neapărat un merit. Orice român trăitor la bloc ştie că aceste cuşti de beton în care ne-a vîrît comunismul sînt făcute prost din orice punct de vedere: instalaţii şleampete, băi fără aerisire şi fără scurgere, case ale scărilor fără aerisire şi iluminare naturală, camere mici, pereţi, tavane şi pardoseli în valuri, aspect urît.
3. Nu doar calitatea trebuie pusă în discuţie, ci şi oportunitatea. Ceauşescu a "construit" lucruri care nu trebuia să existe - mai ales în industrie. Mari combinate pentru care nu exista nici materia primă necesară, nici personal calificat, nici tehnologie la zi, nici piaţă de desfacere. Am lucrat în Ministerul Metalurgiei, ştiu despre ce vorbesc.
4. În fine, scopul. Acesta poate fi flagrant deosebit între "constructor" şi "beneficiar". Pentru locatarii blocurilor veniţi din mediul rural, un apartament era o şansă
