Greu de crezut că cineva işi inchipuie că la Tărgul de fete de pe Muntele Găina codanele ajunse la vărsta măritişului se vănd şi se cumpără cu banii strănşi in chimirele late ale vremurilor poveştilor cu haiduci. Că cineva ia ad literam denumirea (incitantă, să recunoaştem) a serbării in sine. Cu toate astea mii de oameni se străng anual aici, veniţi de dincolo de culmile impădurite ale munţilor.
⢠Cotcodăceala de 2 miliarde de pe Găina
La o zi după Sf. Ilie, vestit de jos, din comuna Avram Iancu, de zeci de tulnice, Tărgul de fete de pe Muntele Găina urcă ecoul tănguitor la 2.000 de paşi deasupra omenirii. Aici, o serbare ţinută an de an adună mii de oameni, veniţi din cele patru zări, de dincolo de culmile impădurite ale munţilor. Prăfuiţi din cap pănă-n picioare, aceştia inoată cu sărg spre vărf prin arşiţa zilei, căci aprigul Sfănt Ilie a cam uitat anul acesta "să spuie norilor să vie...".
E greu de crezut azi că cineva işi poate inchipui că, la Tărgul de fete de pe Muntele Găina, codanele ajunse la vărsta măritişului se vănd şi se cumpără cu banii strănşi in chimirele late ale vremurilor poveştilor cu haiduci. Că cineva ia ad literam denumirea (incitantă, să recunoaştem) a serbării in sine. Se spune, in schimb, că in timpurile mai vechi, exista un tărg al negustorilor şi ţăranilor pe munte şi, ca la orice tărg, se vindeau şi se cumpărau de la produsele agricole pănă la obiecte casnice, pluguri, vite, imbrăcămine etc. Bineinţeles că se legau cunoştinţe noi sau erau realimentate cele vechi. La un pahar de tărie băut ca adălmaş, nu se putea să nu se ajungă şi la probleme de familie. De aici şi pănă la a se vorbi despre eventualele cumetrii nu mai era decăt un mic pas. Toţi aveau feciori sau fete de măritat, iar pe atunci părinţii hotărau căsniciile. Aşa ajungeau fetele să fie "văndute". Evident că de ani buni, de cănd serbar
