Ca intotdeauna in istoria zbuciumata a secolului XX, conflictele cele fierbinti vin din zona Balcanilor. Cel mai important subiect al agendei ministrilor de externe, reuniti azi Bruxelles in cadrul Consiliului Afacerilor Generale, a fost situatia din Kosovo.
Balbele ministrilor romani, in speta cel al Apararii si cel de la Externe, nu inceteaza atunci cand vine vorba de Kosovo. Intr-o declaratie recenta, Teodor Melescanu sustinea ca anumite state europene ar fi mustrat Romania pentru pozitia nedecisa in privinta subiectului independentei (supravegheate) a Kosovo. O zi mai tarziu, ministrul de externe al Romaniei a declarat:
”Nici un stat membru al Uniunii Europene astazi, nu si-a manifestat intr-un fel sau altul dezacordul cu Romania. Am avut discutii la prima ora a diminetii cu domnul Luis Amado, ministrul de externe al Portugaliei. Poate ca unii au fost surprinsi in urma afirmarii pozitiei noastre la Viena, saptamana trecuta, dar cred ca incet, incet lucrurile devin mai bine intelese.
Eu insumi, in interventia de astazi, am spus ca este bine ca Uniunea Europeana sa incerce sa asculte si glasul celor care sunt mai aproape de zona. Romania si Grecia sunt unele dintre acele tari, poate ceva mai avizate asupra tipului de reactie pe care o tabara sau alta le poate avea.
Pozitia noastra este una de sustinere a consensului european dar totodata de a discuta in interiorul UE atunci cand apar subiecte de o asemenea complexitate.”
Dar Romania sustine planul negociatorului Martti Ahtisaari? In aceasta problema, ministrul de Externe devine nuantat:
„Practic, pana in acest moment, planul Ahtisaari este ca baza de discutie este ceea ce s-a oferit mai aproape de media comuna in care se intalnesc opinii statelor din Uniunea Europeana.
Noi am insistat ca, chiar si la nivelul textului, atunci cand se v
