- Politic - nr. 143 / 25 Iulie, 2007 Deoarece societatea rezultata dupa epuizarea obiectivelor politice ale tranzitiei contemporane, coordonata politic de dupa comunism si tranzitia postcomunista spontana nu se potriveste cu asteptarile populatiei ( si nici cu utopiile politice, de altfel ), iar noi reforme initiate de clasa politica vor avea cu siguranta loc si vor fi, la fel de sigur insotite de schimbari spontane produse de societatea insasi, tranzitia va continua in Romania, chiar daca tranzitia postcomunista, care isi propunea crearea unei Romanii democratice, capitaliste si integrate in lumea euro-atlantica, s-a sfarsit. Intr-adevar Romania iese din tranzitia postcomunista, dar nu inceteaza sa fie o societate in tranzitie. Noua tranzitie romaneasca ramane politic orientata spre transformarea societatii romanesti dupa chipul si asemanarea societatilor occidentale, mai ales a celor vest-europene, insa de data aceasta, obiectivele sale politice sunt mult mai putin clare. Pentru introducerea de noi reforme, dupa aderare, politicienii romani au fost nevoiti sa inventeze criterii si necesitati noi. Cele aflate la indemana au purtat numele generic de "standarde europene" . Teoretic, standardele europene sunt cerintele exprese ale Uniunii Europene, formulate pentru aderarea Romaniei la UE si incluse in tratatul de aderare, un document politic scurt insotit de un mare numar de anexe cu caracter extrem de tehnic. Pentru politicienii romani, invocarea standardelor europene in sustinerea oricarui obiectiv de reforma sau de reforma a unor reforme anterioare a devenit principalul mod de legitimare a propriilor interese politice. Dar tocmai acest fenomen ilustreaza, pe de o parte, depasirea tranzitiei postcomuniste _ in care legitimarea reformelor se facea pe baza unor obiective politice acceptate de intreaga clasa politica, precum si de catre populatie _ si intrarea intr-o