Acordarea independenţei provinciei este un nou test dificil pentru Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională Dezbaterile asupra celei mai delicate probleme europene de politică
Acordarea independenţei provinciei este un nou test dificil pentru Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională
Dezbaterile asupra celei mai delicate probleme europene de politică externă, statutul provinciei Kosovo, găsesc România într-o stare de confuzie. Războiul dintre Palate afectează şi în această privinţă poziţia ţării noastre, dinspre Bucureşti neauzindu-se un singur discurs.
Premierul Tăriceanu aprecia, recent, că soluţia cea mai bună pentru Kosovo este "planul Ahtisaari", în timp ce preşedintele Băsescu susţinea că autorităţile române nu sunt de acord cu independenţa provinciei, prevăzută de acest plan.
Ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, a dat declaraţii vagi pe această temă, accentuând faptul că mizează pe un consens european. Clarificarea statutului provinciei Kosovo are o importanţă deosebită, declararea independenţei acesteia - variantă susţinută de SUA şi de o parte din ţările europene - putând crea un precedent în zonă.
Preşedintele Traian Băsescu l-a criticat pe primul-ministru, acuzându-l voalat că a adoptat o poziţie contrară celei exprimate până acum de ţara noastră în privinţa statutului provinciei Kosovo. Băsescu a spus că "unii demnitari torpilează eforturile" sale de a manifesta responsabilitate şi credibilitate în politica externă.
Şeful statului a explicat că, deşi majoritatea statelor susţin planul emisarului special Martti Ahtisaari, România nu este de acord cu soluţia în cauză, deoarece aceasta încalcă integritatea teritorială a unei ţări, neţinând cont de inviolabilitatea frontierelor Serbiei.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu spunea, la Roma, că "este foarte important ca soluţia finală să fie v