In afacerea infirmierelor bulgare acuzate in Libia, rolul jucat de sotia presedintelui francez Nicolas Sarkozy suscita polemici, scrie Stéphane Bussard, miercuri, 25 iulie, in cotidianul elvetian Le Temps, consultat de Rompres.
Marea Britanie a avut o "printesa a poporului", Lady Di. Statele Unite ale Americii - o figura a tragediei grecesti, Jackie Kennedy. Franta o are pe Cécilia Sarkozy. Sotia sefului statului francez a aparut, marti, intr-un polo alb si pantaloni negri, drept una dintre protagonistii eliberarii infirmierelor bulgare detinute timp de aproape opt ani in inchisorile libiene.
Cum Constitutia franceza nu prevede niciun statut aparte pentru Prima Doamna a Frantei, Cécilia s-a grabit sa isi gaseasca un rol in noua sa viata facuta din reprezentari si din misiuni oficiale care o plictisesc. La 12 iulie, sotia lui Nicolas Sarkozy s-a deplasat o prima data in Libia. Fara ca Uniunea Europeana (UE), care coordona negocierile pentru eliberarea infirmierelor, sa fie la curent cu demersul. Aceasta modalitate cutezatoare de a ocoli Bruxelles-ul a provocat furia comisarului european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner.
In Libia, Cécilia Sarkozy nu a intervenit, insa, in calitate de diplomat. Ci ca "emisar" al presedintelui, ca "mama si femeie", ca o "grija umanitara europeana". Multitudinea calificativelor reflecta incurcatura semantica a Palatului Elysée (sediul Presedintiei franceze) in descrierea celei de-a doua calatorii a Céciliei Sarkozy la Tripoli, de duminica pana marti, de aceasta data in compania Benitei Ferrero-Waldner. Ea le-a facut o vizita infirmierelor, cat si familiilor ale caror copii au fost contaminati cu virusul HIV. Prima Doamna a Frantei s-a intalnit, de asemenea, cu fiica lui Moammar Al-Gaddafi, precum si cu colonelul in persoana.
Cécilia Sarkozy - fosta manechin al casei Schiaparelli si