Arheologii constanteni au stabilit ca la finele secolului IV cetatea gazduia sute de federati goti, care primi-sera dreptul de a se aseza in aceasta zona.
In centrul fortificatiei a fost scos la iveala mormantul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza necropolelor amplasate in afara oraselor.
in cei aproape o suta de ani de arheologie efectuata sistematic, in Dobrogea au fost descoperite relativ putine dovezi ale existentei triburilor migratoare. Toponimia a fost mult timp singura disciplina care demonstra ca, secole de-a randul, provincia dintre Dunare si mare a fost tinta a numeroase atacuri ale triburilor migratoare. Vestigiile antice de acest gen erau foarte rare, cu precadere cele din primele secole dupa Hristos, in perioada in care Dobrogea s-a aflat sub dominatia Romei si mai apoi a Imperiului Bizantin. De curand insa, unul dintre santierele arheologice dobrogene, considerat mult timp ca fiind unul de importanta secundara, a fost de natura sa ofere date surprinzatoare. Este vorba despre cetatea Ulmetum (pe raza actualei comune Pantelimon), un sit descoperit la inceputul secolului de Vasile Parvan, dar la care lucrarile sistematice au fost demarate abia in urma cu doi ani. Descoperirile de aici fac referire la o numeroasa populatie germanica stabilita in cetate la sfarsitul secolului IV. Nu este insa vorba despre un trib migrator care a atacat zona, ci de goti invinsi de Imperiul Roman si care au primit dreptul de a se aseza in zona. Acestia fugeau din fata dusmanilor huni, mult mai puternici si cerusera ajutorul romanilor.
Comoara de la Pantelimon
santierul arheologic se afla amplasat la doar cativa kilometri de comuna constanteana Pantelimon. Potrivit istoricilor, cetatea a fost construita in jurul secolului III d.H., in perioada romana tarzie si a dainuit pana in veacul al saselea, in timpul epocii romano-bizantine. Est
