Bucurestenii inhaleaza in prezent circa 273 de tone de praf pe km patrat in fiecare luna, conform datelor oferite de Administratia Fondului Pentru Mediu. Practic, la o densitate de 9.000 de locuitori pe kilometrul patrat, cat are Capitala, fiecare bucures
Circa 70% din poluarea din Capitala este cauzata de traficul ridicat de masini, care dauneaza nu numai prin gazele scoase de tobele de esapament, ci si prin cantitatile foarte mari de praf pe care le ridica in aer.
Spre comparatie, in Viena densitatea demografica este de 3.850 de locuitori pe kilometrul patrat si in Bratislava 3.674. Nivelul maxim al densitatii populatiei, de la care gradul de confort social scade acut, este considerat cel de 3.500 de persoane pe km patrat, in cazul Capitalei acesta urmand sa fie depasit de trei ori, in scurt timp.
Problema traficului este numai una dintre cele pe care trebuie sa le rezolve administratia publica din Bucuresti. La nivel european, desi aspectele care tin de urbanism nu au fost incluse de la bun inceput in cerintele acquis-ului comunitar, Uniunea Europeana, prin Comisia Europeana, a inceput sa dezvolte din ce in ce mai multe programe menite sa incurajeze "dezvoltarea durabila a centrelor urbane".
Sectorul de transporturi este responsabil, la nivel european, de 71% din consumul total de combustibil din regiune, de 31% din consumul de energie produsa si de 21% din gazele cu efect de sera produse. In acelasi timp, sectorul de transport este unul dintre cele mai importante la nivel european.
De exemplu, transportul de suprafata are o pondere de 11% din PIB-ul UE si asigura anual 16 milioane de locuri de munca. In acelasi timp, transportul aerian, un alt sector cu un nivel de poluare din ce in ce mai mare, reprezinta 2,8% din Produsul Intern Brut anual al Uniunii angajand 3 milioane de oameni.
Ca dovada ca administratia pu