De cand natura a dezvoltat pattern-ul de a abate asupra noastra cate o catastrofa in fiecare vara (inundatii in 2005 si 2006, seceta in 2007), constatam ca si guvernantii au inceput sa dezvolte un pattern de raspuns la aceste provocari.
Acesta consta in acordarea de despagubiri celor afectati de calamitate si elaborarea unui plan de masuri pentru prevenirea inundatiilor sau efectelor secetei in viitor.
Etapa a treia, care ar trebui sa constea in urmarirea indeplinirii programului de masuri adoptat, este de regula abandonata, iar daca intre catastrofe se schimba guvernul, programul este dezavuat si aruncat la cos. Experienta inundatiilor din anul trecut este edificatoare in acest sens.
Dupa retragerea apelor, Ministerul Mediului elaborase un ghid pentru primari menit sa previna inundatiile si sa asigure evacuarea eficienta a populatiei in caz de dezastru. Cateva reportaje TV in aceasta primavara au demonstrat ca primarii din comunele afectate anul trecut de potop nu aveau habar de el si, mai mult, nu facusera nimic. Dezastrul se poate deci repeta oricand cu aceleasi costuri umane si materiale.
In cazul secetei din acest an observam un element nou: ignorarea totala a avertizarilor meteo de catre factorii responsabili. Desi primele avertizari privind iminenta secetei au fost formulate de ANM din primavara, Ministerul Agriculturii nu a luat masuri preventive.
Abia dupa primul val de caldura din luna mai, cand a devenit clar ca situatia culturilor agricole in cele 34 de judete afectate de seceta avea sa se agraveze si ca 60a din suprafata agricola a tarii fusese afectata, guvernul a hotarat rapid dublarea subventiei pentru irigatii si livrarea energiei electrice de catre Hidroelectrica si Nuclearelectrica la un pret avantajos pentru agricultori.
Bunele intentii au fost insa anulate de situatia din tere
