Un grup de oameni onorabili au elaborat, sub titulatura Comisiei prezidentiale pentru educatie, un raport foarte critic la adresa situatiei actuale din invatamant si cercetare. In preambulul raportului se spune raspicat: "Consideram ca in Romania de astazi… sistemele educatiei si cercetarii nu corespund cerintelor minime ale unei societati si economii europene in care cunoasterea este marfa cea mai de pret si sursa cea mai importanta a dezvoltarii economico-sociale si personale. Riscam ca… economia sa stagneze, sa devenim dependenti de inovatiile venite din afara, iar democratia sa functioneze cu sincope". Solutiile oferite sunt curajoase si de orientare justa: mai multa competitie, mai multa calitate, buget in functie de performanta etc. Raportul e excelent, dar, cu toate acestea, vad doua probleme majore in calea transformarii sale in practica.

Prima problema tine chiar de necesitatea acestei comisii. Nu e nimic neconstitutional. Acest organism a aparut insa cand la Ministerul Educatiei era un ministru numit de PD si a functionat ignorat complet de sefii Partidului Democrat. Nimeni din stafful ministrului sau specialistii ministerului nu au prea fost implicati. De acord ca ministerul e conservator, inert si ca orice reforma serioasa trebuie sa inceapa cu el, dar imi exprim totusi neincrederea fata de o politica publica formulata astfel. Daca exista asemenea probleme de incapacitate de actiune colectiva chiar la Partidul Democrat sau intre acesta si presedintele Romaniei, ele se vor manifesta si mai departe, indiferent ce rapoarte scriem noi. Un ministru slab se schimba cand esti la putere. Un minister intesat de nulitati se curata. Nu faci o comisie paralela cu ministerul care e tot al tau, ca pe o cale informala sa avansezi o agenda de bun-simt. Ce Constitutie sa trecem ca sa rezolvam asemenea lucruri?

A doua problema este ca unii autori par sa creada in