E lesne de observat că, spre deosebire de alte situaţii de urgenţă, ziarele şi televiziunile n-au mai fost atăt de mustrătoare cu autorităţile.

Marţi seară, la Sinteza Zilei, trei miniştri, dintre cei implicaţi in combaterea Caniculei, au răspuns convocării la o discuţie despre măsurile luate de Guvern.

Dacă ne găndim la eterna surprindere a autorităţilor băştinaşe de către crizele de epilepsie ale naturii, de astă dată Cabinetul Tăriceanu 2 a avut o prestaţie notabilă. Nu numai prin raportare la Cabinetul Tăriceanu 1, paralizat de neputinţă la primele inundaţii de după alegerile din 2004, dar şi la alte guverne postdecembriste, copleşite de viscole, prăbuşiri de fonduri de investiţii, secetă şi mitinguri neautorizate.

Nota bună primită de Guvernul Tăriceanu e cu atăt mai meritată cu căt:

1) Canicula, ca fenomen meteorologic, se deosebeşte radical de alte nenorociri.

Furtunile, viscolele, inundaţiile, ninsorile şi gerurile sunt fenomene care provoacă omului o reacţie instinctivă de apărare. Autorităţile nu se văd obligate să avertizeze pe toate canalele media să nu se iasă din casă, să se evite deplasările şi să imbrace veşminte adecvate.

Canicula, punct maxim al căldurii, pe lăngă faptul că se instalează treptat, asemenea unui drog, nu prezintă semnele violente, avertizatoare, ale celorlalte intemperii.

Poate şi de aceea, spre deosebire de cicloane, cutremure, inundaţii, canicula n-a fost şi nu este incă inscrisă in codul genetic al cetăţeanului din alte zone decăt cele tropicale ca un dezastru.

In aceste condiţii, autorităţile se confruntă nu numai cu intemperiile, dar şi cu lipsa de reacţie a cetăţenilor.

2) Fenomen la graniţa dintre normalul exagerat şi dezastru, canicula a fost o premieră in istoria postdecembristă şi, avănd in vedere recordurile inregistrate, o premieră in istoria modernă a Romăniei. @N_