Am discutat deja citeva dintre multiplele fete pe care le ia tema „vecinatatii“ asa cum a fost concretizata in expozitia organizata de CIAC la Galeria 3/4. Pe scurt, problemele locale ale vecinatatii sint ilustrate de la nivel teritorial la nivel perceptional si reprezentational, de la familiaritatea cu arhitectura, oamenii si obiectele, la organizarea in structuri sociale si politice. Ciocnirile dintre atitudini si obiceiuri ar fi chiar procesul activ prin care vecinatatea se manifesta, in dauna tendintelor de uniformizare, nu ca o forma solitara de existenta, ci ca una solidara.
Eticul intra in aceasta schema in mod inevitabil, ca o contrapondere la esteticul contemplativ si pasiv.
Sa ilustram aceste teze cu ultime exemple, desi lucrarile merita, toate, o punere in discutie intrucit fiecare ridica semne de intrebare. Comunitatile ingradite (Cosmin Nasui) surprind masurile de amenajare „in timp real“ a locului, de ultraparcelare si de modificare a zonei Pipera. Uniformizarea si snobismul arhitectural, contrapunctat de saracie, prejudecati ori moravuri prea mult incetatenite, pierderea simtului traditiei, mizerabilismul, toate acestea isi gasesc o ilustrare artistica. Raportul dintre Romania si Europa e „decriptat“ de Vlad Nanca in Noua Europa prin jocul de cuvinte „acolo-dincolo“ sau „bine-rau“, iar super-oferta (Violeta Radu) aduce un montaj foto-digital intre iconicitatea agresiv-colorata a reclamelor si aceeasi problematica nesfirsita a „specificului national“. Arhitectura si decorul de interior sint cheia din Decupeaza aici de Cristina Nastase (dintr-un bloc vechi, se poate „taia“ jumatatea de fatada renovata in geam termopan) si respectiv din Parergon, un colaj foto de rural prelungit in urban, apartinind Ralucai Ionescu .
Biometria salveaza Romania (Eugen Moritz) ironizeaza dorinta de compatibilitate dintre romani si Parlament
