A-ţi alege alimentul inseamnă a-ţi elabora esenţa, considera Nietzsche, pentru care nutriţia era una dintre artele frumoase. Marele filozof vedea alegerea regimului alimentar corespunzător ca pe o salvare a umanităţii, intrucăt "modul corect de a te hrăni te face să atingi nivelul maxim al forţei tale şi al virtuţii".
TEORII. Filozoful german declara război alimentaţiei omului modern care, spunea el, "se pricepe să digere o mulţime de lucruri, ba aproape tot". Detesta bucătăria germană, caracterizată de "supa servită inainte de măncarea propriu-zisă, carne fiartă prea mult, legume inecate in grăsime şi fleşcăite in făină, dulciuri servite intre brănzeturi şi fructe. Păinea trebuie suprimată, pentru că neutralizează gustul celorlalte alimente". Şi alcoolul ii repugna, dar considera că un pahar la fiecare masă este necesar. Nici vegetarismul nu era o soluţie, pentru că el vedea in vegetarian o fiinţă slăbită de consumul de legume. Dietetica nietzscheană este ştiinţă a măsurii: nici exces (orez, cartofi), nici carenţe (carne) şi interdicţii (alcool, excitante), toate acestea ajungănd pentru promovarea unei armonii. In afară de natura şi calitatea alimentaţiei, filozoful integra in dietetică diferite modalităţi de hrănire, de luare a mesei, exigenţe ale actului nutritiv. Primul imperativ este "să cunoşti capacitatea propriului stomac", al doilea - "să preferi o masă copioasă in locul uneia frugale", iar al treilea - "la masă se stă cu măsură, nici prea mult, pentru a nu incărca stomacul, nici prea puţin, spre a evita efortul muşchiului stomacal şi hipersecreţia gastrică".
Alte păreriFilozofii au avut intotdeauna propria viziune asupra nutriţiei. Vegetarismul işi are un reprezentant sigur in Rousseau, care considera că cel mai bun regim alimentar este cel apropiat de al omului primitiv. Autorul cărţii "â¦mile" crede că măncătorii de c
