Recomand filologilor ambetaţi de propriul viţiu logistic, dar şi „lectorilor“ de flyere literare care-ţi răsar înainte la tot pasul, „Bazar bizar“-ul lui Radu Paraschivescu; un autor atât de grav că tot ceea ce pare în proza lui duşmănos de satirică persiflare antiliterară se prezintă, de fapt, ca pledoarie pentru buna literatură care-şi preţuieşte cititorul mai mult decât pe fandositul cumpărător de cărţi la metru. Radu Paraschivescu nu este doar - pentru unii - gazetarul care scrie despre televiziune în Evenimentul zilei, despre fotbal în Gazeta sporturilor şi despre traduceri în „Idei în dialog“, ci şi autorul câtorva romane şi proze scurte care atestă un autor călit la şcoala traducerilor de calitate: „Efemeriada“, „Balul fantomelor“ sunt, totuşi, mai puţin faimoase decât „Ghidul nesimţitului“, carte vândută în România bunului simţ în doar... 40.000 de exemplare. Traducătorul unor romane purtând pecetea unor Salman Rushdie, Julian Barnes, William Burroughs sau David Lodge (ca să nu mai vorbim de Virginia Woolf sau John Steinbeck), Paraschivescu este, în prozele ricanante din „Bazar bizar“, un meseriaş al stilului care pune la bătaie resurse inepuizabile de imaginar lexical, combinate cu o poftă de a nara - vorba cuiva: disting între narator şi romancier! - poveşti din

i-realitatea imediată. Închipui-ţi-vă un şoc al civilizaţiilor într-un cartier dâmbo(u)viţean unde trona în plină epocă de aur un măreţ „templu al foamei“ şi unde tavălugul capitalismului mătură cozile aducătoare de profit la mărfuri de primă necesitate. Criza a dispărut, dar şi posibilitatea de a face un ban cinstit. Şi, atunci, la cazanele vieţii în postmodernismul pro-capitalist apare, reciclată, dar cu acelaşi nărav al câştigului care ţine lumea baba Stela, alias d-na Steliana Milcu: veche-nouă întreprinzătoare pe piaţa în devenire a erosului care se dă la pachet, în cadrul Filoclubului, c