Vremuri gingaşe
Dar spune-mi Arhio
în aceste vremuri gingaşe de latrină cum trebuie
vărsat sângele?
Cu grijă excelenţă să nu păteze...
Focuri
De câte ori seara nu aprindem focuri să fim
văzuţi
de idei
aici
pe pământul făgăduit
Facem apelul: suntem destui dar suntem
cu mult sub posibilităţile
de a fi
Ceva mai încolo sub forma unei obiele
cazone
stă ghemuit în frig un vis
Am ieşit din peşteră şi bâjbâi
Doamne ce mă fac
căci nu sunt învăţat cu binele?
Eu mereu am crezut că omul
emite un crin călător peste veacuri.
Până nu se întunecă
Parcă treziţi din anestezie pe un pat costeliv
de spital
începe purificarea prin vomă
Moartea menajeră pregăteşte în bucătărie o
salată de cruzături
Surorile de mizerie albă ale urgenţei
ne scot vata din nări şi din gură
Aleluia!
Ura cojeşte icoanele-n biserici
la rigolă aureşte flegma învingătorilor
Din vremuri barbare s-a ivit iarăşi gheara
şi o husă enormă cade pe tot ce-ai iubit
Grăbeşte-te
trebuie să fie un loc pe aproape
roagă-te să-l găseşti până nu se întunecă.
LyriCola
Se cumpără cutia
se ţine cu stânga
se trage inelul
ca la grenadă
Se mută în dreapta
se duce la gură
se bea conţinutul
multinaţional
Se râgâie delicat CO2
ambalajul se-aruncă
înapoi peste umăr
în haznaua lumii
Cu dragoste otrava
îşi face efectul
peste o sută de ani.
Ai văzut n-ai văzut
Cum luna se scaldă în catedrala femeilor
Cum îmblânzirea în leu
cum acrul în dulce
Cum în rânjet adie mila @N
